Daca T-Mobile apropie oamenii, pe noi romanii cine ne apropie?

21 Oct

In primavara,  am primit de la o cunostinta, Adrian, un comentariu scris pe adresa mea de e-mail:  <<Am vazut europenii la ei acasa. Se distreaza fara sa le pese ce zic sau cum se uita ceilalti din jur la ei. Si daca sunt in grup,  chiar ca nu mai au inhibitii. Am vazut englezi, spanioli, francezi  si multi altii care nu se sfiau sa-si scoata pachetelul cu mancare din geanta si sa stea pe o bordura langa Luvru sau cu picioarele in fantanile de la Sacre Coeur  si sa manance linistiti. Ai vedea aceste scene si la noi? Atunci si acolo, am facut si eu la fel ca ei, chiar in locuri foarte cunoscute,  si m-am simtit foarte bine, liber. Este un mod de a te descarca, este o diferenta de atitudine si o lipsa de teama ca poti fi vazut de cineva cunoscut. A nu se confunda cu anumite „libertati”, pe care le afiseaza semenii nostri, lipsiti de etica si educatie primara.>> Comentariul era insotit, spre exemplificare, de indemnul de accesa un filmulet realizat in Liverpool Street Station, de catre T-Mobile Advert.

E drept ca si eu i-am vazut si analizat, la mama lor acasa. Si i-am invidiat pentru linistea si relaxarea care li se citeste pe fata si nu atat pentru confortul financiar; cred ca tocmai acest confort financiar le induce acea stare de mult bine.
Despre inhibitii sau lipsa lor? In 2002, fiind pe undeva prin Germania, am avut un prim soc, vazand femei obeze mergand pe bicicleta. Faceam atunci un exercitiu de gandire si imi imaginam cum ar fi reactionat romanasii mei vazand un asemenea spectacol. Parca si auzeam in urechi niste fluieraturi. (Imi doresc la nebunie sa mai merg pe bicicleta. Dar ati ghicit. Undeva unde sa nu ma cunoasca lumea.)

In schimb, daca ma gandesc bine, sa cant as avea curaj oriunde, dar imi lipsesc coechipierii.
As vrea sa traiesc o astfel de experienta, asa ca in filmul de mai jos.  Cine poate sti ?

In concluzie, la intrebarea de acum cateva zile eu raspund ca as putea canta intr-o astfel de atmosfera, adica intr-o piata, dar musai inconjurata de un cor, pe care mi l-as dori tot atat de mare.

Anunțuri

9 răspunsuri to “Daca T-Mobile apropie oamenii, pe noi romanii cine ne apropie?”

  1. Ionut 21 Octombrie 2010 la 12:20 pm #

    Chiar tare. Imi inchipui ce atmosfera era acolo …
    O idee simpla, o realizare de exceptie !

  2. monica 21 Octombrie 2010 la 5:53 pm #

    Propun ceva: hai sa cantam, draga mea!
    Ma bag, ca sa zic asa, coechipier.
    Hai sa incropim ceva pana plec eu (nu stiu cum reusim, dar daca nu incercam nu-i bine) !
    Si mie imi place muuult de tot sa cant si cica as avea si ceva voce. Tu te mai pricepi si la chitara.
    Hai, doamna mea, sa facem o echipa mica sau mare, sa ne mai intalnim din cand in cand, sa facem o cafea buna si sa incepem cu….Tears in heaven sau cu Fara Petale sau cu ce-o fi!
    Si mie mi-e dor de toate astea foarte tare!

  3. Dorina 21 Octombrie 2010 la 8:37 pm #

    Imi surade ideea chiar foarte tare !
    Muzica, prieteni si …cafea.
    Contati pe mine!!!

  4. Adrian 22 Octombrie 2010 la 10:28 am #

    La actiunea din Trafalgar Square se pot vedea diferente de varsta, diferente culturale, etnice, profesionale. Asta inseamna dupa parerea mea civilizatie.
    In dimineata asta am vazut la stiri ca, ieri seara (21.10.2010) la Filarmonica Arad, orchestra simfonica a cantat Beatles, Rolling Stones si Queen, intr-o sala plina unde s-au vazut diferente mari de varsta, de exemplu.
    Apropos, ai vazut imagini de la un spectacol unde se canta manele?

  5. dama fara camelii 22 Octombrie 2010 la 1:01 pm #

    Doamne, ce senzatie placuta trebuie sa fi avut cei care cantau in acea piata. Cred ca este un lucru extraordinar sa traiesti o asemenea experienta.
    Felicitari pentru post!

  6. Geocer 22 Octombrie 2010 la 8:58 pm #

    Eu am avut un fel de soc atunci cand le-am vazut pe frantuzoaice venind la munca imbracate ca pentru munca. Romancele noastre vin la serviciu ca si cand ar merge la o parada a modei.

  7. URANIU 23 Octombrie 2010 la 8:45 am #

    „Acum stiu, am aflat si eu… ”
    Nicolae Steinhardt

    „Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.

    Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.

    Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

    Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.

    Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

    Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

    Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.

    Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart … este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu… ”

    Nicolae Steinhardt

  8. ileana 28 Octombrie 2010 la 9:15 am #

    Sunt golita de inspiratie si tu stii cel mai bine de ce. Totodata cel mai important pot spune ca ar trebui inlaturat GUNOIUL din mintea umana nascator de bacterii care distruge calitatea omului de a fi om cu el insusi si cu ceilalti. Relativa putere le ia mintile.Dureroasa este lipsa de unitate a noastra, a celorlalti !

Trackbacks/Pingbacks

  1. Daca T-Mobile apropie oamenii, pe noi romanii cine ne apropie? - Ziarul toateBlogurile.ro - 21 Octombrie 2010

    […] Daca T-Mobile apropie oamenii, pe noi romanii cine ne apropie? Thu Oct 21, 2010 7:59 am In primavara,  am primit de la o cunostinta, Adrian, un comentariu scris pe adresa mea de e-mail:  <<Am vazut europenii la ei acasa. Se distreaza fara sa le pese ce zic sau cum se uita ceilalti din jur la ei. Si daca sunt in grup,  chiar ca nu mai au inhibitii. Am vazut englezi, spanioli, […] […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: