Miercurea fara cuvinte (17)

26 Iul

Vedere de la mare

20110726-100337.jpg

Anunțuri

19 răspunsuri to “Miercurea fara cuvinte (17)”

  1. Max Peter 27 Iulie 2011 la 12:12 am #

    Un unghi aproape clasic. Păcat de frumuseţea de clădire, care cade pradă nepăsării.

  2. CARMEN 27 Iulie 2011 la 12:18 am #

    de acum? nu este soare? este ploaie si vânt la Constanta la fel ca si aici în Augsburg? 😦
    Indiferent! COncediu va fi cu siguranta frumos!
    Happy WW!
    Sa ai o miercure frumoasa ca în povesti!

  3. abbilbal 27 Iulie 2011 la 12:20 am #

    Nostalgia Czinoului.

  4. Liviu Radulescu 27 Iulie 2011 la 12:43 am #

    in sfarsit revad Cazinoul 🙂 multumesc

  5. pandhoraa 27 Iulie 2011 la 12:55 am #

    o cladire atat de frumoasa…se destrama pur si simplu….
    nu pot sa inteleg de ce…de ce nimeni nu face nimic….

  6. Zodrac 27 Iulie 2011 la 1:05 am #

    păcat că suntem nepăsători.

  7. Zina 27 Iulie 2011 la 6:22 am #

    Cazinoul din Constanta…o alta crima impotriva frumusetii si a istoriei !

  8. shayna 27 Iulie 2011 la 7:49 am #

    Of, cum ma faceti voi sa imi amintesc tot timpul cat de dor imi este de mare…

  9. Mircea Florescu 27 Iulie 2011 la 9:30 am #

    o imagine trista a acestor meleaguri foarte bine surprinsa in fotografie

  10. aA 27 Iulie 2011 la 9:35 am #

    se potriveste la fix vremea cu paragina cladirii…

  11. Sophie 27 Iulie 2011 la 10:23 am #

    este cam inchisa vremea; sper ca ai avut si zile insorite 🙂

  12. Alice Georgiana 27 Iulie 2011 la 5:54 pm #

    Batranul care pazeste marea….

  13. IULISA 27 Iulie 2011 la 6:52 pm #

    Cazinoul era un loc cu totul aparte, unde aveau acces numai cei bogati si aventurieri, unde tinuta de seara era obligatorie, iar luxul o atitudine fireasca. In acelasi timp, Cazinoul era considerat un loc de pierzanie, extreme de amagitor. In salile lui se consumau drame, se traia cu pasiune intense, patima jucurilor creand o aura de mister in jurul acestei cladiri, a carei istorie cuprinde multe tragedii si povesti nefericite. Adesea, cei ruinati la jocurile de noroc sfarseau noaptea in valurile intunecate ale marii, sau intr-o camera de hotel, cu un glonte in tampla.Astazi, Cazinoul continua sa existe fastuos la malul marii, in asteptarea stralucirii de alta data.

  14. Sorin 27 Iulie 2011 la 8:17 pm #

    Ca o continuare a ce a spus Iulisa : tocmai deaceea se degradează pantru că aceştia (clienţii aleşi ) sunt tot mai rari …s-au re-orientat iar pentru omul de rând nu are nimeni interes .
    Păcat !!

  15. Andrei 28 Iulie 2011 la 2:29 pm #

    un loc deosebit incarcat cu o emotionanta semnificatie istorica. pacat ca la noi totul se destrama si raman in urma doar povestile a ceea ce a fost odinioara

  16. Mirela 28 Iulie 2011 la 10:32 pm #

    Parca ar fi toamna tarzie sau chiar iarna, acolo!

  17. Marycix 31 Iulie 2011 la 10:41 pm #

    Aceasta poza da impresia ca este un tablou al unui pictor celebru!

  18. VirtualKid 3 August 2011 la 10:42 am #

    Cat de multe amintiri poarta in memoria ei aceasta promenada!!!!

  19. Asker 8 August 2011 la 11:45 am #

    satul de cazino…. 😀 chiar ma amuz cand mai trec uneori prin zona aia si vad cum fac oamenii poze (turisti), probabil pentru ca mie mi se pare ceva neinteresant.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: